Cimitirul Catolic

Cimitirul Catolic Brăila

Scurt istoric

Conform Analelor pr. Julius Hering, pe la 1860 comunitatea catolică din Brăila deținea deja un cimitir care „de mult trebuia îngrădit, dar comunitatea nu avea bani”. Abia în 1861, după stăruințele vice-consulului austriac Knapich s-a făcut un gard din scânduri și s-a așezat o cruce mare în mijlocul cimitirului.

Deja pe la 1870 terenul era neîncăpător, fiind nevoie de un cimitir nou, însă comunitatea nu avea mijloacele necesare. În 1870 Primăria oferă un teren lângă un cimitir comunal, credincioșii catolici trebuind să-l împrejmuiască și să-l amenajeze.

Pentru împrejmuirea și organizarea noului cimitir s-a făcut o colectă. În septembrie 1870 cimitirul a putut fi sfințit conform normelor Bisericii. Apoi s-au fixat taxele pentru morminte; ele trebuiau plătite la cancelaria parohială.

În 1886, fiind nevoie de reparații la cimitir, s-a pus problema proprietarului. Catolicii considerau că terenul dăruit catolicilor de către Primărie în 1870 aparținea comunității. Primăria, în schimb, pretindea că a cedat doar locul pentru îngroparea morților, rămânând proprietara terenului. În cele din urmă s-a luat hotărârea ca locurile de veci să se plătească la Primărie, iar cele pe 7 ani să se plătească la parohie.

În anul 1929 comunitatea catolică, în calitate de persoană juridică, adresează Primăriei solicitarea de a ceda comunității catolice cimitirul în deplină proprietate. În arhiva parohială nu s-a găsit niciun răspuns din partea Primăriei.

În urma unei acțiuni în Instanță, în anul 2016, Parohia dobândește, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra cimitirului, situat în Calea Galați 67E.

REGULAMENTUL CIMITIRULUI*

Art. 1. – Cimitirul catolic din Brăila se administrează de o comisiune compusă din trei membri: parohul ca președinte și 2 consilieri delegați din sânul Consiliului parohial, aprobat de către Arhiepiscopia catolică din București.

Art. 2. – Această comisiune lucrează în dependența și sub controlul consiliului parohial, constituit după normele statutelor în vigoare.

Art. 3. – Funcțiunile comisiunii de administrație sunt onorifice.

Art. 4. – Locurile cimitirului se pot concesiona

– pe veci, adică pe toată durata cimitirului, și
– pe un termen de 7 ani.

Art. 5. – Taxa unui loc pe veci pentru o singură persoană:

Clasa  1  lei  3.000

Clasa  2  lei  2.000

Clasa  3  lei  1.000

Art. 6. – Mormintele pe veci se plătesc integral la concesionarea mormintelor. Aconturi nu se primesc.

Art. 7. – Mormintele pe veci pot fi luate la început și pe 7 ani, plătindu-se în decursul acestui timp diferența de taxă pentru concesionarea lor definitivă. Neachitându-se această diferență, se va aplica art. 31 din acest regulament.

Art. 8. – Taxa unui loc pe un termen de 7 ani pentru o singură persoană:

Clasa  1  lei  750

Clasa  2  lei  500

Clasa  3  lei  250

Art. 9. – Mormintele mai pot fi duble sau multiple. Aceste morminte se vor concesiona numai pe veci cu prețul stabilit de administrație.

Art. 10. – Pentru cei săraci se vor ceda morminte gratuite tot pe 7 ani. Mormintele gratuite nu se pot reînnoi și nici nu se pot ceda pe veci.

Art. 11. – Mormintele așezate la drum sunt de cl. 1 sau a doua, după situația locului și hotărârea comisiei de administrație.

Art. 12. – Mormintele așezate în interiorul grupelor sunt de cl. 3.

Art. 13. – Mormintele gratuite se vor așeza tot în interiorul grupelor desemnate de administrație.

Art. 14. – Pentru mormintele copiilor, așezate în rândul adulților, se va plăti taxa deplină a clasei respective.

Art. 15. – Locurile de morminte cedate pe veci nu intră în categoria unei proprietăți ordinare; prin urmare ele nu se pot înstrăina prin vânzare, donațiune sau concesiune de orice fel.

Art. 16. – Concesiunile pe veci se fac cu condiția ca concesionarul, sau cei în drept, să îngrădească mormântul, să ridice pe el un monument și să îngrijească de buna stare a mormântului. În caz că în timp de 10 ani consecutivi condițiunile stipulate mai sus nu vor fi îndeplinite, adică nu se va ocupa nimeni de întreținerea locului concesionat, concesiunea va deveni nulă fără somație prealabilă. În acest caz, administrația cimitirului va putea dispune de loc cum va crede de cuviință.

Art. 17. – Pentru a preveni aceste cazuri, administrația cimitirului poate primi fonduri în efecte publice. Venitul lor va servi la întreținerea mormintelor, a monumentelor, precum și a plantațiilor de pe aceste morminte. Din venitul brut al fondului se va reține 10% în folosul cimitirului pentru speze de administrație.

Art. 18. – În locurile concesionate pe veci se vor înmormânta atâtea persoane, câte morminte au fost prevăzute în actul de concesiune. La cererea familiei, sau a celor în drept, se pot face înmormântări și peste numărul mormintelor stabilite în actele de concesiune, plătindu-se 50% din taxele prevăzute în art. 5 din acest regulament și observându-se dispozițiunile legii sanitare.

Art. 19. – Locurile pentru mormintele de veci se pot cumpăra oricând, achitându-se taxa respectivă. Dacă nu se face imediat înmormântarea în ele, concesionarul va îngrădi locul și va așeza pe locul donat o cruce de lemn cu inscripția: „Loc rezervat N.N.”.

Art. 20. – Dimensiunile unui mormânt pentru un adult sunt: lungimea 2 m., lățimea 1 m.,adâncimea 2 m. Un mormânt de copil are lungimea 1,60 m., lărgimea 0,80 m., adâncimea 2 m. Locul liber – poteca – între morminte va fi de 0,50 m. lărgime.

Art. 21. – Îngrijitorul cimitirului va fi răspunzător pentru observarea strictă a acestor dispozițiuni. El va săpa și astupa mormintele, făcând din prisosul pământului movilă peste mormânt.

Art. 22. – Pentru orice înmormântare îngrijitorul va primi lei 100-250, după cum va stabili administrația, avându-se în vedere clasa înmormântării.

Art. 23. – Nici o înmormântare nu se va face fără autorizația de înmormântare, eliberată de Primăria (Oficiul stării civile). De asemenea numai cu autorizația Serviciului sanitar al Municipiului se poate depune un cadavru în sala mortuară a cimitirului.

Art. 24. – Pentru înmormântări în cavouri, regulamentul comunal mai prevede la art. 30: „Cavourile vor avea pentru fiecare coșciug sau sicriu în parte celule închise cu ciment. În cavouri nu se pot depune decât cadavrele îmbălsămate sub supravegherea unui medic, delegat de Primărie și închise într-un sicriu de metal”.

Art. 25. – Nici un mormânt nu se va putea deschide înainte de 7 ani expirați și constatați, fără autorizația specială a autorităților civile.

Art. 26. – Pentru deschiderea unui mormânt după expirarea celor 7 ani, se va cere numai o autorizație în scris a comisiunii de administrație.

Art. 27. – Dezgropări cu transportare de oseminte se pot face numai de la 1 Octombrie până la 1 Aprilie.

Art. 28. – Pentru dezgroparea unui cadavru, cerută de familie, se va plăti în folosul cimitirului o taxă de lei 100 – 200. Îngrijitorului cimitirului i se va plăti una din taxele stabilite la art. 22.

Art. 29. – Așezarea monumentelor nu este permisă decât pe mormintele concesionate pe veci și al căror cost a fost achitat integral.

Art. 30. – Pe mormintele cedate în mod gratuit nu se permite decât așezarea unei cruci de lemn. Crucile de lemn cu inscripție se pot așeza și reînnoi fără nici o formalitate sau autorizare.

Art. 31. – Pe mormintele cedate pe un termen de 7 ani se pot așeza, cu autorizația administrației, cruci simple de piatră sau fier cu un suport înfipt în pământ, borduri de scânduri și grilaje de fier sau șipci. Dacă familia nu ridică aceste obiecte la expirarea termenului de 7 ani și nici nu plătește diferența pentru cedarea pe veci a locului, atât locul cât și obiectele rămân la dispoziția administrației cimitirului.

Art. 32. – Pe mormintele cedate pe veci și plătite integral se pot așeza monumente de orice fel, având însă o emblemă creștină și inscripție aprobată de paroh. Monumentele se vor așeza după normele stabilite în regulamentul cimitirelor comunale, obținându-se, unde se cere, și autorizația Primăriei.

Art. 33. – Pentru orice monument se va percepe, în folosul cimitirului, o taxă de 10% din suma devizului și o garanție din partea antreprenorului pentru cazuri de stricăciune în timpul lucrărilor.

Art. 34. – Materialul de construcție, fiind chiar pregătit, nu se va transporta în cimitir cu căruța, ci numai prin oameni.

Art. 35. – Bordura de zidărie în jurul unui mormânt va avea dimensiunile exterioare întocmai 1 pe 2 m. Pentru mormintele multiple dimensiunile exterioare se vor stabili în actul de concesiune. Eventuale accesorii precum scări etc. trebuie așezate în interiorul perimetrului.

Art. 36. – La cererea familiilor, mormintele vor fi curățate și stropite de îngrijitorul cimitirului. Pentru acest serviciu familia va plăti îngrijitorului o taxă ce va varia de la lei 100-400, după mărimea locului și felul de întreținere.

Art. 37. – Îngrijitorul are voie să țină păsări, câin i sau alte animale numai în curtea îngrădită în jurul locuinței sale, fiindu-i cu desăvârșire oprit a le da drumul în interiorul cimitirului. Pentru neobservarea acestei dispozițiuni, constatată de trei ori, îngrijitorul va fi concediat.

Art. 38. – Orice înmormântare se va anunța în ajun la biserica parohială, str. Galați 19. Tot la oficiul parohial se vor achita toate taxele, conform acestui regulament, precum și taxele pentru ceremonia funebră.

Art. 39. – Arhiva cimitirului se va păstra în oficiul parohial.

Art. 40. – Prezentul regulament, admis în ședința ordinară a Consiliului parohial de la 4 decembrie 1932, va intra în vigoare după aprobarea Prea veneratei Arhiepiscopii catolice de București.

Arhiepiscopia romano-catolică de București
Str. G-ral Berthelot 19
No. 6261

Aprobăm Statutele sau Regulamentul Cimitirului catolic din Brăila, de oarece se stabilește astfel o chezășie pentru buna întreținere și orânduire.

Dispunem ca acest regulament să intre în vigoare cu data de 1 Ianuarie 1933.

București, 16 decembrie 1932.

† ALEXANDRU TH. CISAR
Arhiepiscop de București
și
Mitropolit romano-catolic al României
Senator de drept

* Textul Regulamentului este cel original din 1932, inclusiv taxele.